[vc_raw_html width=”1/1″ el_position=”first last”] JTNDaWZyYW1lJTIwc3JjJTNEJTIyaHR0cHMlM0ElMkYlMkZ3d3cuZ29vZ2xlLmNvbSUyRm1hcHMlMkZlbWJlZCUzRnBiJTNEJTIxMW0xNCUyMTFtOCUyMTFtMyUyMTFkMzU5ODM1LjA1MzUxNDU3ODMlMjEyZDI3LjgxMjQ5NTk2ODM1OTM1NCUyMTNkNDUuMjAzMDU4NDE5ODExMDclMjEzbTIlMjExaTEwMjQlMjEyaTc2OCUyMTRmMTMuMSUyMTNtMyUyMTFtMiUyMTFzMHg0MGI2ZDYyYWM1YzY5NDQxJTI1M0EweDhkNDNjNDg0MDNiOTk2YjUlMjEyelNuVmtaY2liZFd3Z1FuTEVnMmxzWVElMjE1ZTAlMjEzbTIlMjExc3JvJTIxMnNybyUyMTR2MTQ1MjgxNjgzODAyOSUyMiUyMHdpZHRoJTNEJTIyNjAwJTIyJTIwaGVpZ2h0JTNEJTIyNDUwJTIyJTIwZnJhbWVib3JkZXIlM0QlMjIwJTIyJTIwc3R5bGUlM0QlMjJib3JkZXIlM0EwJTIyJTIwYWxsb3dmdWxsc2NyZWVuJTNFJTNDJTJGaWZyYW1lJTNF [/vc_raw_html] [vc_column_text width=”1/1″ el_position=”first last”]
DATE GEOGRAFICE
Judeţul Brăila se află situat în partea sud-estică a României în zona de câmpie, pe un teritoriu de 4766 km2 , reprezentând 2% din suprafaţa totală a ţării. Apele acoperă 6,4% din suprafaţă. Reşedinţa judeţului este municipiul Brăila, situat pe fluviul Dunărea, care curge prin judeţ înainte de a-şi continua drumul către judeţele vecine, Galaţi şi Tulcea, pentru ca în sfârşit să se verse în Marea Neagră.
Judetul Braila, fiind situat in campie, are un relief in general uniform, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre.
Ape de suprafaţă
Judeţul Brăila dispune de o reţea hidrografică organizată pe 5 bazine hidrografice, astfel:
– Bazinul Hidrografic al fluviului Dunărea;
– Bazinul Hidrografic al râului Buzău;
– Bazinul Hidrografic al râului Călmăţui;
– Bazinul Hidrografic al râului Siret;
– Bazinul Hidrografic al râului Ialomiţa cu subbazinul Strachina care are un număr redus de folosinţe de apă în judeţul Brăila.
Lungimea reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului Brăila însumează 603,5 km, conform tabelului :
| Nr. crt. | Denumire curs de apă | Lungime (km) | Debit (m3/s) |
| 1. | Fluviul Dunărea | 222,5 | 6200 |
| 2 | Râul Buzău | 207 | 26,32 |
| 3 | Râul Călmăţui | 119 | 1,10 |
| 4 | Râul Siret | 55 | 220 |
Cursurile fluviului Dunărea şi al râurilor de pe teritoriul judeţului Brăila sunt îndiguite în totalitate, lungimea digurilor fiind următoarea:
– Dunărea 217,4 km
– Buzău 85,5 km;
– Călmăţui 84,5 km;
– Siret 40,30 km.
Suprafaţa de 5 % din teritoriul judeţului Brăila care este împădurită se situează preponderent în albia majoră a cursurilor de apă din judeţ.
[/vc_column_text]
Între braţele fluviului Dunărea există Insula Mare a Brăilei cu o suprafaţă de 76.700 ha şi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei cu o suprafaţă de 17.529 ha, din care 3.626 ha o constituie luciul de apă al bălţilor şi iezerelor din aria protejată.
Lacurile
Lacurile din judeţul Brăila sunt de trei categorii: clastocarstice, limanuri fluviatile şi lacuri de luncă. Din prima categorie fac parte: Ianca, Plopu, Movila Miresii Secu, Lutu Alb, Tătaru, Colţea, Plaşcu şi altele, iar din a doua: Jirlău, Ciulniţa şi Câineni, iar din a treia lacurile din lunca Dunării.
Lacul Jirlău
O altă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu nămol sapropelic. Acestea sunt: Lacu Sărat I şi II Brăila, Câineni Băi, Movila Miresii, Batogu.
De asemenea, se mai întâlnesc lacuri cu apă dulce şi amenajări piscicole cum ar fi: Blasova, Şeicuţa, Plopu, Lacul Dulce, Popa respectiv amenajările piscicole Măxineni, Gradiştea, Lutul Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zăvoaia şi Jirlău.
Lacul Tataru
Ape subterane
Resursele de apă subterană sunt constituite din depozitele de apă existente în straturi acvifere freatice şi straturi de mare adâncime.
Acviferul freatic din judeţul Brăila dispune de o resursă totală de 8858,3 l/s.
Acviferul de adâncime din judeţul Brăila are o resursă totală calculată de 4543,3 l/s.
Ape minerale şi termale
În judeţul Brăila există patru sonde cu ape geotermale, două la Însurăţei, una la Mihai Bravu şi alta la Victoria. Apa are o temperatură la gura sondei de 90-95oC. Sondele aparţin S.C. FORADEX S.A. Bucureşti şi sunt în custodia primăriilor locale.
Apa are un puternic caracter clorurat -sodic – sulfatic – potasic – magneziano-calcic. Actualmente nu sunt utilizate. În trecut a fost utilizată o singura sondă în Însurăţei pentru preparare agent termic pentru locuinţe.
Vegetaţia
Judetul Braila face parte din stepa pontica (stepa cu paioase). Regiunile de lunca si de balta precum si fâsiile din dune, constituie însa o lume aparte: primele prin padurile lor de salcie, plopi, arini si prin stuhariile lor; celelalte prin ascoiatii de plante arenacee.
Arii naturale protejate de interes naţional
În judeţul Brăila există 3 arii naturale protejate de interes naţional (un parc natural şi 2 rezervaţii naturale) declarate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea III -Arii protejate:
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
Amplasament
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este situat în lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, între Vadu Oii şi municipiul Brăila, fiind delimitat de fluviul şi braţele Dunării la cotele maxime de inundaţie. Parcul integrează toate cele 10 ostroave (insule) situate între braţele Dunării: O. Vărsătura, O. Popa, O. Crăcănel (Chiciul), O.Orbul, O. Calia (Lupului), O. Fundu Mare, O. Arapu, precum şi braţele adiacente ale Dunării.Se poate spune că este o deltă interioară pe traseul inferior al Dunării de Jos, avand o suprafata totala de 24.123 ha.
Valori naturale protejate
Habitatele terestre sunt reprezentate prin păduri, pajişti şi tufărişuri. Pădurile pot fi cultivate cu plop euroamerican sau sunt păduri de sălcii sau de amestec cu plop alb, plop negru şi salcie. Pajiştile sunt instalate pe şesurile depresionare mai înalte (pajişti de stepă) sau în apropierea pădurilor de amestec (pajişti de luncă). Tufărişurile sunt destul de slab reprezentate, în structura pajiştilor sau izolate pe suprafeţe restrânse în zona malurilor nisipoase.
Habitatele acvatice sunt reprezentate prin privaluri (canale naturale ce fac legătura dintre Dunăre şi bălţi), lacuri permanente şi bălţi temporare, mlaştini (care fac trecerea între bălţi şi ecosistemele terestre) şi zone mlăştinoase (la limita dintre uscat şi apă).
Balta Mică a Brăilei este bine cunoscută pentru importanţa ei ornitologică, deoarece se situează pe cel mai important culoar de migraţie al păsărilor din bazinul inferior al Dunării de Jos, la jumătatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei şi refugiile de iernat din Africa. Au fost inventariate 207 specii de păsări, acestea reprezentând jumătate din speciile de păsări caracteristice României. Dintre speciile observate, 61 sunt conservate la nivel european.
Din anul 2007 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei a fost inclus în Rețeaua europeană de arii naturale protejate Natura 2000 fiind declarată atât ca arie de protecţie specială avifaunistică (cod ROSPA0005), cu o suprafaţă totală extinsă în anul 2011 la 25856 ha, din care 24821 în judeţul Brăila, cât şi ca sit de importanţă comunitară (cod ROSCI0006), cu o suprafaţă de 20872 ha (integral în judeţul Brăila), ambele cu denumirea Balta Mică a Brăilei.
Rezervaţia Naturală Pădurea Camniţa
Localizare
Rezervaţia are o suprafaţă de 1,2 ha şi este amplasată în comuna Râmnicelu, în apropierea satului Constantineşti, între DJ 221 şi râul Buzău. Această rezervaţie este situată în cuprinsul pădurii Camniţa, pădure ce ocupă circa 550 ha, formată preponderent din salcâm, plop alb şi negru şi salcie.
Valori naturale protejate
Pădurea este un arboret natural de frasin – hibrizi de frasin de Pennsylvania (Fraxinus pennsylvanica şi Fraxinus angustifolia), în amestec cu salcâm, de origine necunoscută. A fost declarată rezervaţie pentru că frasinul constituie o raritate în peisajul judeţului Brăila.
Rezervaţia Naturală Lacul Jirlău Vişani
Localizare
Rezervaţia este situată în vestul judeţului Brăila, pe malul stâng al râului Buzău, pe teritoriul comunelor Jirlău, Vişani şi Galbenu, având o suprafaţă de 838,66 ha.
Valori naturale protejate
Rezervaţia este un lac eutrof, puţin adânc, cu vegetaţie tipică de baltă permanentă, cu asociaţii în care predomină stuful, papura şi pipirigul. Lacul asigură habitate de pasaj, hrănire, şi cuibărire pentru o serie de specii de păsări migratoare şi sedentare, de zonă umedă.