[vc_column_text width=”1/1″ el_position=”first last”]
Judetul Braila si-a luat numele de la Schela Brailei, cel mai important port al Tarii Românesti.
El cuprinde un teritoriu bogat în urme de viata romana si bizantina. La hotarele sale se aflau mari orase militare sau comerciale ca Troesmis, Vicina, Dinogetia, Carsium.
Documente din veacul IX atesta ca ducatul bizantin al Paristrionului se întindea si pe malul stâng al Dunarii, în regiunile Brailei .
Anul înfiinţării nu se cunoaşte, însă după toate probabilităţile, aşezarea este mai veche decât întemeiere principatelor.
În documentele greceşti e numită Proilavon sau Proilava; în cele turceşti Ibrail sau Ibraila. Importanţa sa comercială datează din timpuri îndepărtate. Numele ei vine probabil de la un Brae, Brăila – de unde Brăescu.
Braila este citata documentar pentru întâia oara în privilegiul acordat Brasovenilor de Vlaicu Voda în 1368. Comertului cu marele centru trnasilvan îsi datoreaza Braila marea sa prosperitate.
Germanul Schiltberger, calator pe aceste meleaguri înainte de 1400, pomeneste aici de « galerele care aduc marfa din pagânatate »
La 27 februarie 1470, Stefan cel Mare prada si arde orasul. Era în acest act – spune N. Iorga – dorinta de a distruge rosturile economice ale Brailei, captând pentru Moldova tot comertul Levantului.
La 1544, sub Radu Paisie, Braila cu satele din jurul ei cade în mâinile turcilor. Acestia vor constitui aici o raia ale carei limite se vor întinde cu timpul, pâna ce Nicolae Mavrocordat o va fixa în vechile ei hotare. În Braila s-a asezat atunci scaunul Mitropoliei ortodoxe a Proilavei a carei jurisdictie se întindea pe ambele maluri ale Dunarii.
Dominatia turceasca a fost tulburata de Mihai Viteazul în 1595. Acesta cuceri si prada cetatea si institui ca dregator al ei pe « banul de Braila si Buzau » – cu titlu creat de dânsul.
Braila si raiaua ei au fost eliberate de turci de catre armatele marelui duce Mihai al Rusiei în 1828.
Înflorirea oraşului a început în 1831, odată cu numirea ca dregător « cârmuitor » a lui Ioan Slătineanu.
Brăila este unul dintre primele oraşe româneşti care au beneficiat de iluminatul public cu lămpi de petrol (1858). Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oară betonul armat la construcţia de cheiuri şi dane pentru Portul Brăila (1883-1892). Vaporul cu aburi Orient este prima navă românească ce pleacă de la Brăila pe Dunăre cu transport de pasageri (1895). Tot la Brăila s-a pus în funcţiune prima uzină electrică, la numai 13 ani dupa inventia lui Edison. Primul oraş din Romania care a avut tramvai electric a fost Brăila (1901). O fabrica de celuloza din stuf –prima incercare de a valorifica stuful din balta Brăilei, este deschisa tot la Braila (1906).
[/vc_column_text] [vc_column width=”1/2″ el_position=”first”] [vc_single_image image=”172″ img_link_target=”_self” width=”1/1″ el_position=”first last”] [vc_message color=”alert-info” width=”1/1″ el_position=”first last”]
Castelul de apa
Cel mai mare castel de apă din ţară, cu o capacitate de 1200 metrii cubi, este dat în funcţiune la Braila (1912).
[/vc_message] [/vc_column] [vc_column width=”1/2″ el_position=”last”] [vc_single_image image=”171″ img_link_target=”_self” width=”1/1″ el_position=”first last”] [vc_message color=”alert-info” width=”1/1″ el_position=”first last”]
Biserica Sfinţii Arhangheli, veche moschee din timpul raialei turceşti, transformată în biserică ortodoxă. Marele Duce Mihail Pavlovici a înzestrat-o la 1828 cu obiectele sfinte.
[/vc_message] [/vc_column] [vc_message color=”alert-success” width=”1/1″ el_position=”first last”]
Acest oraș despre care nu multă lume a auzit lucruri frumoase, de laudă, a oferit culturii romanești nume precum Nae Ionescu, Hariclea Darclee, Ana Aslan, Maria Filotti, Panait Istrati, Mihail Sebastian, Fănuș Neagu sau Gheorghe Munteanu Murgoci.
[/vc_message]